Recomandarea este sa vizitezi un doctor care sa te indrume catre directia corecta…

Daca prezinti simptome, vezi un doctor.

Daca vrei sa afli ca ai avut sau nu, trebuie sa iti faci niste analize… daca cei din spitalul de stat nu ti-au dat un raspuns clar, atunci vezi daca poti apeleaza la niste doctori sa iti repete analizele sau vezi o clinica privata…

1. Raufacatorul cu chei potrivite

Fiecare celula poarta la suprafata terminatii cu o anumita forma (tip umbrela, tip con, oval etc.) La randul lor, virusii si-au dezvoltat formatiuni complementare, care se prind de formatiunile celulelor. Pentru o imagine mai buna celula reprezinta broasca, iar virusul cheia. Odata atasat virusul penetreaza membrana celulei si transforma celula in maternitate, distrugand-o. Virusul nu se comporta insa ca un spargator, adica nu are un set de chei pentru toate celulele. H1N1 se ataseaza doar pe celulele nasului si gatului, provocand forme respiratorii de gripa, de regula moderate. Colegul sau, H5N1 (gripa aviara) se ataseaza de celulele plamanului, provocand o forma fatala de pneumonie (pneumonie hemoragica). Din fericire H5N1 nu se transmite prin aer, ci doar prin contact, insemnand ca este mai greu de contactat.

2. Vrem heie? Furam de la altii!

Odata patruns in celula virusul isi distruge invelisul. Partile componente se multiplica. Celula este perforata si virusul nou-nascut este eliberat in organism. Situatia se imparte in doua: daca celula-maternitate e curata, virusul se poate divide in liniste. Diviziunea este insa una inteligenta. Virusul nu va avea alte chei, insa va incerca sa le adapteze pe cele existente, de regula schimbandu-le pozitia. Multiplicarea este insa o arma cu doua taisuri, caci virusul eliberat este de fapt o copie, care la randul lui va da nastere unei alte copii. Prin copiere succesiva – copie dupa copie – virusul se va deprecia si in final se va stinge. Daca insa celula e infectata cu alt virus, noul virus va imprumuta elemente din virusul rezident. Si, dupa cum banuiti, va cauta chei.

3. Chei periculoase

In 1918 H1N1 a avut cheia pentru plamani. In 2009 acest lucru s-a petrecut in Mexic, Norvegia si mai ales in Ucraina, unde plamanii victimelor aratau ca si cand ar fi fost carbonizati (mutatia D225G). Din fericire copilasul lui H1N1 n-a rezistat, poate si pentru ca a fost conceput singur, nu in colaborare cu alt virus.

4. Antivirusi

Multi confunda bacteria cu virusul, si implicit antiviralele cu antibioticele. Bacteriile sunt entitati stabile, animalute microscopice, in timp ce virusii nu sunt nici macar celule, ci bucati de celule (sau caramizile din care se construiesc celule), care nu pot trai in afara unei celule gazda. E drept ca in infectii virale organismul se poate suprainfecta cu bacterii, dar a lua antibiotice pentru o infectie virala sau antivirale pentru una bacteriana e ridicol. Ceea ce nu se stie e ca antiviralele nu omoara virusul. Ele fac un lucru absolut haios: acopera cheile virusului cu o membrana, in asa fel incat acestea nu se mai potrivesc nicaieri. Antiviralul e nespecific, adica nu se uita daca actioneaza pe un virus H1N1 sau H5N1. Misiunea lui e sa acopere chei, nu sa recunoasca virusi. Mai mult: nu se poate lua decat o singura data. A doua oara virusul il recunoaste si se fereste din calea lui. Cu alte cuvinte daca esti bolnav de gripa uzuala si ai luat Tamiflu medicamentul nu va avea efect a doua oara. Ceva in genul Petrica si lupul.

5. Vaccin

Un vaccin decent are un timp de fabricatie cuprins intre 2 si 6 ani. Cum insa pandemiile au doar pauze de cateva luni, orice vaccin va avea bube majore. Calculati cati ani s-au scurs din martie 2009 pana in septembrie 2009 si veti intelege. In plus vaccinul se confectioneaza din virus mort sau atenuat, insa un virus existent. Daca maine virusul naste un copilas nociv vaccinul de pana acum e dudu barat. Virusul se divide rapid, in timp ce oamenii sunt nevoiti sa lucreze ani intregi la un vaccin. 1 la 0 pentru virus.

6. Spitalizare?

In 99% din cazuri virusul se prinde de caile respiratorii, si atunci nu este necesara specializarea. In rare cazuri – de regula mutatii – se va localiza in plamani, paralizandu-i, si atunci va fi nevoie de sustinere artificiala a respiratiei.

7. Tamiflu?

E cu cantec. Antiviralul ataca virusii solitari, ori virusul a inteles si el dictonul cu UNIREA FACE PUTEREA, asa ca se uneste in chiorchini de cate 8 indivizi. Antiviralul se aseamana cu antiaglomerantul din sare. El actioneaza doar pe sare macinata, nu si pe bulgari de sare, pe care nu-i poate desface. Aici vine buba. Analizele dureaza cam trei zile, timp in care virusul se uneste nepermis de mult, ceva in genul unui cancer viral. Unii medici dau antiviral preventiv, la oha, dar daca gripa a fost una obisnuita pacientul a rupt-o-n fericiere la venirea lui H1N1, mai ales daca e fericitul castigator al infectiei plamanilor. Si nu va radeti, ca lozul cel mare e greu de castigat, dar exista si castigatori (RIP!)

9. 7. Am luat-o deja. O mai iau?

Pai daca e virus mutant o cam iei, ca practic e un virus nou.

10. Predictii

1. Optimista: prin recopiere virusul se va deprecia in timp si se va stinge
2. Stabila: nu se modifica, ramane stabil si moderat
3. Apocaliptica: finalmente fura cheia pentru plamani. Candidatul ideal e H5N1. Pentru asta e nevoie de doua epidemii simultane, H1N1 si H5N1. Atunci incepe balul.

O alta chestie care ma uimeste este disperarea cu care toti vorbesc de gripa porcina, si de victimele ei. Pai din cauza accidentelor de circulatie mor anual mult mai multi oameni, si nu zice nimeni sa nu mai conducem!